marți, 24 iunie 2008

Oare am îmbătrânit?

" As I stop, and take the time
To inventory, the inside of my mind
I realize, it's not as full as it used to be.
With images of justice, or desires of liberty
The world has changed, or is it me that's new?
A different set of morale's from a different set of clues
So still I wonder, is this all there is to life?
The ever changing cycles, in a world that's damp and ripe
There must more, yeah my heart I hold to this
I've enjoyed love and I've seen the peace and bliss
But as you know, all things must end, except the need for faith
And the spirit that's within to keep you strong

Move forward with power, program yourself to feel
With depth enough to know what's up and heart to sense the real

Where you at?

As I stop, for the frame we set aside
Below the baseline a secret place awaits for us to hide.
To pass the time as the war goes on-and-on.
A post-apocalyptic sunset, a post-apocalyptic dawn
Of just a though of the world we want possessed
A place that wasn't honest was just a house with an address.
Of existence, wrought with fear and mistrust, a life inside a box
No life inside of us.
Find you soul, use your inner voice,
The road less traveled, is now the path of choice.
Realize, with time comes change
New attitudes, new values, priorities rearranged.

Move forward with power, program yourself to feel
With depth enough to know what's up and heart to sense the real

Where you at? "

Henrik Schwarz / Âme / Dixon
- Where We At

Mai ţine cineva minte Satoshi Tomiie - Live @ Slava NC Moscow - May 23, 2003? Da, da... DJ Leghenda. Mai ţine cineva minte Seaman @ Electrolux sau Tel Aviv, Sasha @ Glastonbury? Space-ul de alta data, Martin de alta data?

Asta era acum cam 5-6 ani.

Mă duceam împreună cu prietenii la 10 seara la Space, intram moka. Eram o mână de oameni care mergeam în fiecare weekend pentru muzică. Pe la 12 jumate, înainte de a veni DJ-ul mergeam la manevră (băut la chioşcul de lângă club în tricou chiar şi la -15 grade). Bodyguarzii erau prietenii noştri, unul chiar a mixat într-o seară. Beam împreună cu ei. Până şi lor le plăcea atunci muzica, nu ca gorilelor de la Kristal.

Am văzut un Zabiela cum nu o să mai fie niciodată. La 9 dimineaţa încă mixa pentru o mână de oameni. Ajungeam la amiază în camera de cămin după ce dansam toată noaptea.

Când a fost Slacker, trebuia să merg la baie şi i-am zis să bage mai uşor până mă întorc pentru că nu voiam să pierd nimic. Când m-am întors a băgat cele mai tari piese ever (poate dacă aş asculta acum mixul nu mi s-ar părea aşa extraordinar, dar senzaţia a fost faină).

Mă gandesc cum era atunci şi cum e acum. Nu te lua nimeni la pumni dacă vorbeai cu DJ-ul sau dădeai noroc cu el. Nu erau fitze sau dacă erau le ignoram, le marginalizam (ex. a fost Delia - N&D în club). Se droga lumea, dar nu ca acum. Nu mergea nimeni în club pentru droguri ci pentru muzică. Pokemonii de acum vin în club să nu-i prindă mama drogându-se acasă.

De când a apărut Kristal s-a stricat totul treptat. Glam-ul a înlocuit muzica.

Mă gândeam că poate eu sunt de vină, însă mă uit la sora-mea care, ca şi mine, a venit la Bucureşti pentru muzică. În afară de unele cazuri izolate chiar nu văd aceeaşi atmosferă de acum 5-6 ani. Cel mai aproape mi se par totuşi show-urile de drum unde parcă încă nu sunt fiţele de Kristal&Bumboo, deşi aroganţa (chiar dacă e destul de justificată) celor care ascultă mă deranjează puţin.

Pe de altă parte, nici DJ-ii nu mai sunt cum erau. Show-ul lui Seaman (ştiu că e pielea pulii acum) sau scratch-urile şi bucuria ce se citea pe faţa lui Zabiela lipsesc cu desăvârşire. Toţi preferă ori să îşi bage capul în pupitru ca şi cum nimeni nu ar fi în faţă, ori bagă mix-ul făcut de acasă şi combină animatoarele.

Ce să zic... sper să fiu eu nebun. Dar chiar cred că totul e distrus. Nu prea mai văd diferenţe între muzica electronică şi manele la ora actuală în România, mai ales că orice manelist spune că ascultă house.

luni, 23 iunie 2008

The Great Internet

Super poliţia română

Într-o după-amiază, acum vreo 2 ani eram pe la Piaţa Romană cu o prietenă. Ea fiind grăbită, am trecut strada pe culoarea roşie a semaforului. Cum ajungem pe partea cealaltă a străzii vine un poliţist la noi. "Actele la control" alea, alea. Îi dăm actele.

Ne anunţă că ne va da amendă. Tipa cu care eram, fiind grăbită, îi zice să-i dea ei mai întâi că trebuie să ajungă undeva. Intră poliţistul în maşină scrie amenda şi iese. După ce şi-a luat hârtia, fata cu care eram pleacă şi poliţistul se îndreaptă spre maşină să-mi scrie şi mie amenda.

Când ajunge în dreptul maşinii trage de mânerul de la portieră. Stă puţin, se uită în jur şi mai trage o data. Îşi încuiase cheile în maşină :).

Se întoarce spre mine foarte serios şi îmi zice să mă întorc într-o oră, că nu-mi mai dă nici o amendă.

Mă întorc după o oră, îi venise un coleg cu o cheie de rezervă de la garaj, mi-a dat buletinul şi am plecat.

vineri, 20 iunie 2008

Cardul Euro26 şi asigurarea medicală

Un nou episod din interacţiunile mele cu băncile din România.

Astăzi Banca Transilvania. Mă voi referi in special la agenţia Gorjului din Bucureşti unde se pare că s-au adunat cei mai incapabili oameni de pe pământ.

Astăzi voi povesti despre cardul meu Euro 26.

Anul trecut, în toamnă, îmi propusesem să merg în Mare Britanie în vacanţă la un prieten. Pentru asta aveam nevoie de o asigurare medicală. Auzisem de la soră-mea, care facuse aceeaşi chestie, că în momentul în care îţi faci card Euro 26 primeşti gratuit şi asigurare medicală. Am verificat pe internet şi chiar aşa era oferta bancii, aşa că m-am dus să-mi fac card, deşi nu aveam nevoie. Dar fiind gratis am zis că se merită.

Mă duc la bancă, completez formularul şi sunt anunţat că voi primi un telefon când ajunge cardul. Chestia asta cu sunatul se promite la toate băncile cu care am avut vreodată treabă (BCR, BRD, Raiffeissen, BT) dar niciodată nu te sună nimeni. Preferă să caute tot felul de scuze atunci când întrebi de ce nu ai fost sunat.

În fine, mă duc după 10 zile lucrătoare. Cea care se ocupa de carduri era o domnişoară foarte bine îmbrăcată, aranjată, unghiuţe făcute... pitzipoanca.org, ce să zic. Aparent nu are timp să afle şi ea care sunt produsele oferite de bancă pentru că e prea ocupată cu manichiura.

Cardul era acolo. Întreb de ce nu am fost sunat... evident aveam telefonul închis, deşi tot timpul telefonul meu e deschis. M-am obişnuit cu ideea. Semnez de primire şi întreb: "Asta e tot?". Domnisoara spune că da.

Apoi întreb de asigurare. Aşa era oferta, asigurare medicală gratuită. La care domişoara îmi zice că trebuie să mă duc la asigurări, ea nu ştia nimic despre asigurare. Eu, ştiind de la sora-mea că asigurarea trebuie să o primesc pe loc, de la bancă, o întreb dacă e sigură. Hehe... ei nu se ocupă de asigurări ci
Asigurări Banca Transilvania se ocupă de asta. O rog să verifice şi după o aşteptare de aproximativ o oră în care ba a plecat în spate, ba a vorbit la telefon mi-a adus asigurarea.


Ei bine, asta nu e tot. Anul astă am vrut să-mi prelungesc asigurarea. Din nou ma întâlnesc cu domnişoara - curios, încă lucra acolo. Deja este evident că Banca Transilvania încurajează incompetenţa. Mă duc la ea şi o întreb cum fac să-mi prelungesc asigurarea. Evident... nu se poate. Din nou, o rog să verifice.
Se întoarce şi îmi zice că trebuie să am 3 tranzacţii făcute cu cardul (Euro 26) în străinătate. Din nou o rog să verifice. După o aşteptare de aproximativ o oră în care ba a plecat în spate, ba a vorbit la telefon îmi dă noul cartonaş (asigurare) şi îmi zice să vin peste 10 zile lucrătoare din nou sa-mi dea alt cartonaş, pentru că, deşi cartonaşul care tocmai mi-l dăduse era valabil, trebuia sa-l schimb cu versiunea nouă de cartonaşe. Evident, mă va suna :).

După 10 zile lucrătoare, mă duc din nou la bancă. Nu veniseră cartonaşele.

După încă o saptămână, iaraşi mă duc la bancă. Veniseră cartonaşele, mi l-a schimbat. Deja mă cunoştea. M-a luat în primire direct de la uşa. :)

Episodul următor, Cardul de credit Mastercard Forte.

Cronica Romania - Olanda (0-2)

"Mingile centrate in careul nostru erau bubuite cu finete de alde Tamas si Ghionea in timp ce olandezii ne rugau in toate limbile pamintului sa le dam un gol cit mai repede deoarece incepeau sa devina prea evidente spatiile largi pe care ni le lasau in defensive.

Noi la rindul nostru le intindeam tot felul de capcane astfel incit Van Persie sa ramina cit mai liber in careul nostru dar acesta ne-a dejucat de fiecare data planurile, fie dind cu ea in tribune fie aruncindu-se la sacrificiu in offside.

Din fericire insa ratarile lui Robben si Huntelaar nu ne-au descumpanit ci am incercat in continuare sa cream noi ocazii pentru atacantii olandezi in ciuda faptului ca astia au inceput sa-l ameninte pe Van Basten ca ies de pe teren daca mai primesc pase de la Cocis sau de la Rat.

E adevarat ca am tremurat putin de frica la ratarile lui Mutu insa nu se putea ca cel mai bun jucator al nostru sa ne faca tocmai acum figura si sa inscrie, Doamne-fereste! In afara de Mutu nu exista nici un pericol ca vreun alt jucator roman sa o bage in ate, toti fiind exceptional de daruiti si hotariti in a demonstra lumii ca lipsa de valoare si penibilul se pot intilni pe terenul de fotbal in aceasi zi, la aceasi ora pentru a apara culorile Romaniei.

Dupa aproape o ora de joc, vreme in care tot retragindu-ne am ajuns sa jucam cu Niculae virf ascuns pe linia propriului careu de sase metri, am reusit in sfirsit sa ne desprindem si sa-i prostim pe olandezi sa ne dea gol, in urma unei scheme-scoala, probabil indelung exersata la antrenamente, in care fundasii nostri i-au blocat extraordinar cimpul vizual lui Huntelaar fortindu-l practic pe acesta sa trimita in poarta lui Lobont.

Golul ne-a descatusat cit de cit si de aici inainte pasele mijlocasilor nostri au inceput sa-i gaseasca tot mai des pe olandezi punindu-i pe acestia in niste pozitii extrem de stinjenitoare cind trebuiau sa pretinda ca isi fac mingea prea lunga sau ca sunt deposedati de Codrea sau Banel.

Oricum nici batavii nu sunt nimeni in sportul asta si au inteles rapid noua strategie a lui Piturca care daca a vazut ca olandezii se caciulesc sa mai inscrie le-a cerut jucatorilor sai sa aduca mingea cit mai aproape de poarta lui Lobont. Asta l-a descumpanit asa de tare pe Van Basten incit olandezul resemnat si rusinat s-a trintit pe banca de unde nu s-a mai ridicat pina la final.

La 1-0 pentru Olanda meciul nu era inca jucat, oricind prostanacii aia de Bouma sau Heitinga putind sa si-o bage singuri in poarta si totul se putea transforma intr-o tragedie pentru formatia noastra. A fost nevoie de experienta si valoarea unui jucator precum Contra sa transeze definitiv disputa in favoarea noastra.

Acesta, crosetind o faza superba pe dreapta, la o faza care nu anunta nimic deosebit, s-a impiedicat singur folosind spectaculosul procedeu cu stingu-n dreptu' ceea ce l-a facut practic pe Van Persie sa loveasca gresit balonul si sa-l trimita in poarta noastra.

Pe final nu am mai avut emotii, deoarece nici macar mingile aruncate la intimplare spre terenul olandezilor nu depaseau linia de centru. Piturca insa, ambitios si perseverent cum il stim nu vroia insa sa riste nimic asa ca l-a trimis in teren si pe Florentin Petre sa aduca un plus de siguranta si sa cimenteze rezultatul.

Daca mai tinea meciul probabil l-ar fi schimbat si pe Lobont cu un fundas sa tina de scor insa fluierul izbavitor al arbitrului a pus capat unei inclestari de legenda in care am ingenuncheat invingatoarea Italiei si Frantei obligind-o practic sa ne dea doua goluri si putem spune ca ne-am dorit infringerea mai mult decit adversarul."

Sursa: comentarii gsp.ro

Inchidere cont la BRD

Unele dintre marile mele frustrari sunt legate de banci.

Slava domnului nu am nici un credit, ci doar mai trebuie sa trec pe la banca sa fac diferite operatiuni.

Voi incepe azi prin a prezenta modul in care se poate inchide un cont la BRD.

Acum 3 ani am lucrat la Ubisoft, job de vara, 3 luni in timpul vacantei dintre anii de facultate. Pentru a putea sa-mi dea salariul, cei de la firma mi-au facut un card la BRD. Repet, UBISOFT mi-a facut card.

Ubisoft are contul la BRD la sucursala Mari Clienti Corporativi din Piata Victoriei (Bucuresti). Am folosit cardul cele 3 luni cat am lucrat la Ubisoft.

In ultima luna a facultatii cei de acolo au zis sa se modernizeze si sa puna banii pentru decontarea abonamentului RATB pe card. Aveam posibilitatea sa primesc banii intr-un cont de la BCR, BRD sau Tiriac. Avand deja card la BRD am zis sa-l folosesc.

Din prostie am blocat cardul in bancomat la Tineretului pentru ca uitasem pin-ul. Asa ca, dupa o saptamana, m-am dus la banca la Tineretului sa imi iau cardul. Cand intreb de cardul meu imi zice tipa de acolo ca nu e la ei si cica daca vreau sa scot bani trebuie sa-mi refaca cardul (nu era expirat la momentul respectiv. M-a intrebat unde vreau sa vina cardul si am zis ca la Cora Militari. M-am dus la Cora, am luat cardul, am scos banii si nu am mai folosit cardul niciodata dupa aceasta.

La un an dupa expirarea cardului, ma anunta maica-mea ca tot primesc scrisori de la banca cu desfasuratorul contului in care imi zice ca am datorii de aproape 200.000 ROL pentru "administrarea contului". Asa ca m-am dus sa platesc datoria pentru ca "administrasera" mai mult de un an cardul care era pe zero si sa inchid contul.

Din moment ce contul a fost deschis de Ubisoft, m-am dus la Mari Clienti Corporativi. Le-am zis ca vreau sa platesc datoria si sa inchid contul. Nţţţ, nu se poate... contul e deschis la Cora Militari.

Bine, ma duc la Cora Militari... cica nu, contul e deschis in Botosani (acolo primeam desfasuratorul). O intreb pe tipa daca nu cumva pot sa inchid contul din Bucuresti, pentru ca nu pot ajunge la Botosani. Cica pot face cerere de inchidere a contului, dar nu imi garanteaza ca va fi inchis :) si sa sun cam intr-o saptamana la BRD Botosani, sa vad daca a ajuns faxul cu cererea.

Dupa o saptamana sun la BRD Botosani, unde nimeni nu auzise de cererea mea. Intreb daca nu pot inchide totusi contul. Cica doar daca ma duc personal la Botosani, altfel nu.

Pana la urma am vorbit cu taica-meu, firma la care lucreaza el din Botosani are foarte multi angajati si au conturi la BRD, care cunostea pe cineva pe acolo si, CU PILE, am reusit sa inchid contul la banca.

VA URMA, in episodul urmator Banca Transilvania.

Hello, World.

Salutare,

Primul articol... mda. Inceputurile sunt de obicei mai grele. Probabil ca daca nu voi uita ca am un blog voi continua sa scriu aici.

In principiu voi scrie despre ce-mi trece prin cap in momentul respectiv.

Nu voi modera in nici un fel acest blog, la modul ca oricine va putea scrie orice. Nu mi-e frica de injurii si chiar accept provocari... dar si voi ar trebui sa va asteptati la acelasi tratament :).

Nu ma intereseaza page rankul, nici banii, vreau doar un loc unde sa ramana gandurile mele de la un moment dat. Daca asta va interesa pe cineva bine, daca nu, tot aia e.